Într-un vuiet care a răsunat de pe terasele Stadionului Dinamo până pe străzile Bucureștiului, fundașul algerian Hakim Djamel Abdallah (28 de ani) a stins săptămâni întregi de speculații privind un transfer printr-o declarație răsunătoare de loialitate: „Inima mea aparține lui Dinamo!” Jurământul emoționant, rostit în timpul antrenamentului de marți în fața a sute de suporteri ai „Câinilor Roșii”, distruge zvonurile ce îl legau de cluburi din Saudi Pro League și de rivala de moarte, FCSB.
Moara zvonurilor: De ce a fost cuprins Bucureștiul de panică
Ispita saudită: Al-Shabab a înaintat o ofertă de 4 milioane de euro – de trei ori salariul lui Abdallah – după un sezon 2024/25 de excepție (32 de apariții, 5 goluri).
Temeri de trădare în derby: Directorul sportiv al FCSB a fost văzut la victoria lui Dinamo cu 2-0 împotriva Universității Craiova, alimentând anxietatea fanilor.
Trauma retrogradării: Suporterii încă marcați de coșmarul locului 14 în sezonul 2023/24 îl văd pe Abdallah ca simbolul renașterii echipei.
„Când au apărut zvonurile cu Arabia Saudită, am văzut bărbați în toată firea plângând lângă Poarta Michael Klein,” a mărturisit liderul ultrașilor, Andrei Popescu. „Nu e doar un jucător – e scutul nostru.”
Legenda se scrie cu derby-uri, goluri și bandaje însângerate
Statutul de cult al lui Abdallah s-a născut din sacrificiu:
1. Octombrie 2024: A marcat golul victoriei împotriva FCSB, dezvăluind un tricou pe dedesubt cu mesajul „Câinii Roșii” – amendat cu 15.000 € dar imortalizat în graffiti lângă Piața Unirii.
2. Martie 2025: A terminat o revenire spectaculoasă de 3-2 contra Farul cu un os facial fracturat, refuzând schimbarea până la final.
3. Lider autentic: Poartă banderola de căpitan când Mihai Popescu lipsește – conducând cea mai solidă apărare din campionat (doar 18 goluri primite).
Jurământul care a cutremurat Ștefan cel Mare
În mijlocul zvonurilor de transfer, Abdallah a pășit către gardul terenului de antrenament – încă purtând ghetele pline de noroi – și a luat o portavoce:
„Credeți că banii pot cumpăra inima mea? Eu sângerez roșu și alb! Aceste cicatrici” – a arătat către pomete – „sunt contractul meu. Avem un titlu de câștigat!”
Colegul său, Kennedy Boateng, a dezvăluit ulterior: „Când a zis ‘Inima mea aparține lui Dinamo’, până și magazionerul nostru a început să plângă.”
De ce a rămas: Mai mult decât fotbal
1. Arc al răscumpărării: După perioade eșuate în Franța (Lorient) și Qatar, Dinamo i-a revitalizat cariera.
2. Adorația fanilor: Numele fiicei sale („Ema”) apare în mozaicurile de pe stadion; măcelarii din zonă îi oferă „mici gratis pentru erou”.
3. Misiune neîncheiată: Dinamo nu a mai câștigat titlul din 2007 – Abdallah a jurat că va „agăța trofeul la statuia lui Michael Klein.”
Drumul înainte: Istoria scrisă în roșu și alb
Cu viitorul lui Abdallah asigurat, Dinamo își fixează obiective ambițioase:
Să rupă monopolul FCSB asupra titlului (aflată la 3 puncte distanță cu 4 meciuri rămase).
Calificarea în Liga Campionilor – o posibilă revenire în grupe pentru prima dată din 2004.
Construirea unei dinastii: Directorul sportiv Cosmin Mihăilescu a confirmat că Abdallah va fi mentor pentru talentul de 18 ani, Rareș Popescu.
Un simbol renăscut
Pe măsură ce graffiti-ul înflorește în București – „ABDALLAH: INIMA NOASTRĂ” – jurământul său întruchipează spiritul neînfricat al lui Dinamo. Refuzând petrodolarii și rivalii, și-a gravat numele alături de legende precum Dorinel Munteanu și Cătălin Hîldan.
Pentru Câinii Roșii, asta nu este doar loialitate – este o renaștere.
Leave a Reply